In questi giorni sto ricevendo centinaia di email da tanti cittadini sia italiani che stranieri (fra questi ultimi, in particolare, rumeni) che richiedono un intervento in merito alla legge “ammazza randagi” approvata dal Parlamento rumeno lo scorso 10 settembre e che, fra le altre cose, mi segnalano innumerevoli casi di uccisioni di cani al di fuori di ogni legge da parte della popolazione locale. Queste notizie, chiaramente, mi rattristano enormemente, ma ancor più mi rattrista constatare che l’Unione europea, oggi, è impotente nei confronti degli Stati membri che massacrano gli animali randagi e, purtroppo, lo sarà fino a quando non si doterà di una Direttiva sugli animali da affezione, direttiva che per il momento -disgraziatamente- non esiste. Al Parlamento europeo stiamo lavorando intensamente per raggiungere tale obiettivo, ma la strada è lunga e tutta in salita...

 

La Dichiarazione scritta del Parlamento europeo del 13 ottobre 2011 sulla gestione della popolazione canina nell’Unione europea che viene spesso ricordata in svariati appelli circolati negli ultimi giorni, infatti, ha purtroppo soltanto valore “di indirizzo”, ma non è un documento vincolante per gli Stati membri dell’UE, non ha valore di legge. Allo stesso modo, anche se nel 2005 la Romania ha ratificato la Convenzione europea per la protezione degli animali da compagnia, questa non comporta per il Paese nessun obbligo preciso, ma si tratta solamente di un documento non vincolante che dovrebbe “ispirare” le leggi nazionali. Stessa cosa dicasi per l’articolo 13 del Trattato sul funzionamento dell’Unione europea che definisce gli animali come “esseri senzienti”: esso rappresenta un principio generale cui le norme UE dovrebbero ispirarsi, ma non è di per sé una norma avente diretta applicazione.

 

Proprio oggi, nel contesto di una riunione straordinaria dell’Intergruppo del Parlamento europeo sul Benessere e la Conservazione degli Animali, a Bruxelles, ho incontrato Tonio Borg, Commissario europeo per la Salute e la Politica dei Consumatori, al quale abbiamo chiesto un intervento relativamente agli ultimi drammatici sviluppi della questione cani randagi in Romania. Borg, ricordando che solo nella capitale Bucarest potrebbero essere uccisi 65.000 cani randagi, ci ha detto che la Commissione europea non è competente in merito agli animali d’affezione, categoria entro cui rientrano anche i cani, confermando pertanto la mancanza di strumenti legali per incidere su questa grave situazione.

 

Il gravissimo episodio del decesso di un bambino di quattro anni in un parco di Bucarest ad opera di alcuni randagi, avvenuto a inizio settembre dando il via a quell’ondata di “emotività collettiva” che ha portato all’approvazione della legge “ammazza randagi” da parte del Parlamento rumeno, si sarebbe molto probabilmente potuto evitare se in Romania fossero state adottate da tempo delle misure corrette per la gestione del randagismo: sterilizzazione, microchippatura, creazione di rifugi...

 

Purtroppo invece, com’è tristemente noto, salvo eccezioni rappresentate da alcuni (rari) comuni virtuosi, la maggior parte delle amministrazioni locali rumene non ha saputo o voluto, in questi anni, affrontare un problema che si trascina da moltissimo tempo. È deplorevole il fatto che il Parlamento rumeno abbia agito sotto l’“ondata emozionale”, andando così ad aggravare ulteriormente la già grave situazione dei randagi in Romania e portando molti cittadini rumeni ad atti ingiustificati di estrema violenza e crudeltà nei confronti di tanti cani randagi.

 

Fortunatamente, però, ci sono anche numerosi cittadini rumeni che in queste settimane hanno dato vita a iniziative in difesa dei randagi e va ricordato, in particolare, il lavoro strenuo e infaticabile delle tante associazioni animaliste, anche italiane, impegnate in Romania per la causa dei randagi, associazioni grazie alle quali sono stati fatti alcuni passi in avanti nella gestione della popolazione canina, seppur limitatamente ad alcune aree.

 

Da parte mia ho già scritto al Presidente rumeno Basescu assieme ai colleghi del Parlamento europeo due lettere: una prima e una dopo l’approvazione della legge. Al momento, la legge rumena “ammazza randagi” dovrebbe essere stata temporaneamente bloccata grazie all’esposto con cui ventinove Senatori rumeni l’hanno rinviata alla Corte Costituzionale: la Corte dovrebbe esprimersi il prossimo 25/09/2013. Siamo tutti in attesa di questa importante decisione, con la speranza che il lavoro congiunto di questo gruppo di Senatori e delle associazioni attive sul territorio rumeno possa portare al risultato da tutti noi sperato, cioè alla sospensione di questa assurda legge.

 

 

Andrea Zanoni

 

 

RĂZBOIUL ÎMPOTRIVA CÂINILOR "FĂRĂ STĂPÂN" IN ROMÂNIA

 

 

In aceste zile am primit  sute de e-mailuri de la mai mulți cetățeni italieni și străini ( printre care , în special , și români ), care solicită o acțiune cu privire la legea " ucide maidanezi ", aprobată de către Parlamentul Român la 10 septembrie, ei mi-au prezentat nenumărate cazuri de crime împotriva câinilor în afară legii de către populația locală . Această veste , desigur , mă întristează foarte mult , dar și mai mult mă întristează să văd că Uniunea Europeană de astăzi este neputincioasă împotriva statelor membre care promovează masacrul maidanezilor și , din păcate , așa va fi până când nu va fi adoptată o directivă cu privire la animalele de companie , directivă care, pentru moment , din păcate , nu există . La Parlamentul European depunem eforturi  pentru a atinge acest obiectiv , dar drumul este lung și anevoios ...

 

Declarația scrisă a Parlamentului European din 13 octombrie 2011 privind gestionarea populației canine în Uniunea Europeană , care adesea se menționează  în diverse apeluri  si care circulă în ultimele zile , de fapt , are doar o valoare de "ghid" , dar din păcate nu este un document care obligă Statele Membre, nu are valoare de lege .

 

De asemenea, deși în anul 2005 România a ratificat Convenția Europeană pentru protecția animalelor de companie , acest lucru nu implică nici o obligație specifică pentru țară , dar este doar un document cu caracter facultativ care poate " inspira " legile naționale .

 

Același lucru este valabil și pentru articolul 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene , care definește animalele ca fiind "ființe conștiente" : acesta este un principiu general, care ar trebui să ghideze normele UE , dar nu este în sine o normă cu aplicare directă .

 

Chiar astăzi , în cadrul unei reuniuni extraordinare a Intergrupului la Parlamentul European din Bruxelles cu privire la bunăstarea și protecția animalelor,l-am întâlnit pe Tonio Borg , Comisarul European pentru sănătatea și protecția consumatorilor , căruia am cerut explicații în raport cu desfășurările dramatice recente referitor la problema câinilor fără stăpân din România .

 

Borg , menționând că doar în București ar putea fi uciși 65.000 de câini vagabonzi, a amintit faptul că Comisia Europeană nu are competențe de aplicare juridica cu privire la animalele de companie , in care se încadrează , de asemenea, categoria câinilor , confirmând astfel lipsa de instrumente juridice pentru a influenta această situație gravă .

 

Gravul episod care a cauzat moartea unui copil de patru ani într-un parc din București de către un câine vagabond , care a avut loc la începutul lunii septembrie a declanșat acel val de " emoție colectivă ", care a dus la aprobarea legii " ucide vagabonzi " de către Parlamentul român , probabil ar fi putut fi evitat dacă în România ar fi fost luate din timp  măsuri corecte de gestionare a câinilor maidanezi : sterilizarea , microcipuri , noi adăposturi etc...

 

Din păcate , precum se știe , cu anumite excepții reprezentate de unele localități virtuoase ( dar rare ), majoritatea administrației publice locale române nu a fost capabilă sau nu a fost dispusă în ultimii ani, sa abordeze o problemă care durează de mult timp .

 

Este regretabil că Parlamentul Român a acționat în conformitate cu "valul emoțional" , astfel încât să agraveze și mai mult situația deja gravă a câinilor fără stăpân din România și făcând ca mai mulți cetățeni români să reacționeze cu o violență extremă, nejustificata și crunta împotriva câinilor vagabonzi .

 

Din fericire , cu toate acestea, există de asemenea, un număr de cetățeni români care, în ultimele săptămâni au condus inițiative în apărarea maidanezilor și trebuie de amintit , în special , activitatea ferma și neobositoare a mai multe asociații, inclusiv italiene , care se consacra în România pentru bunăstarea animalelor și mulțumită cărora s-au făcut niște pași înainte în gestionarea populației canine , deși nu doar in anumite zone . Am scris președintelui român Traian Băsescu , împreună cu colegii de la Parlamentul European deja două scrisori : una înainte si una după aprobarea legii .

 

La momentul actual, legea " ucide maidanezi ", ar fi fost blocata temporar din cauza plângerii prin care douăzeci și nouă de senatori  romani ar fi prezentat in fata Curții Constituționale  : Curtea se va exprima privitor la această problemă la 25/09/2013 . Așteptăm cu nerăbdare această decizie importantă, cu speranța că munca în comun al acestui grup de senatori și de asociații active pe teritoriul românesc poate duce la rezultatul sperat de noi toți: la suspendarea acestei legi absurde.

 

Andrea Zanoni